Școala gratuită nu a fost niciodată gratuită

Distribuie

Până acum vreo 300 de ani, educația temeinică era rezervată celor bogați.12 Doreai să-ți educi fiul? Îl angajai pe Aristotel profesor privat. Prusia a avut apoi excelenta idee de a face școli-fabrică, obligatorii pentru toți copiii.34

Dar știți cum e: nimic nu e pe gratis. Aceste școli erau făcute pentru a crea și cizela supuși.5 Țăranii, care erau obișnuiți cu un alt mod de lucru, trebuiau să fie învățați cum să urmeze ordine, să fie docili și cumpătați. Statul avea nevoie de supuși care își cunosc locul, nu de oameni care pun întrebări.

header

Apoi, după revoluția industrială, au apărut fabricile. Sistemul era deja construit în parte, dar acum școala trebuia să transforme țăranul în muncitor: să citească ceasul și să lucreze după el, nu după soare,6 să fie punctual, să socotească destul cât să-și verifice plata și cantitățile, să citească o listă de proceduri și să execute ordine scrise, să stea ore în șir pe scaun și să primească ordine de la un străin, nu de la tatăl lui. Primii capitaliști au plătit din buzunarul lor această educare a forței de muncă: legea engleză a fabricilor, din 1833, obliga patronii de filaturi să le ofere copiilor sub 13 ani două ore de școală pe zi, șase zile din șapte.7

Însă pentru această forță de muncă, nu era nevoie de gândire critică, liber-cugetători sau indivizi cu spirit întreprinzător. Oamenii trebuiau să se potrivească într-un segment social, economic și industrial îngust și să înțeleagă cum funcționează acel mic segment.

Acest sistem școlar s-a răspândit în Europa, în Statele Unite și apoi în toată lumea.89 Dacă de mic ai fost la o școală obișnuită, de stat, ai fost programat într-un anumit fel, după care foarte puțini reușesc să se reprogrameze pentru a fi altceva decât ce trebuiau să fie la maturitate: niște muncitori model și cuminți care-și iau salariul și își plătesc taxele și ratele.

Marele meu noroc (sau ghinion, depinde de unde privești) a fost să am o aversiune totală față de orice sistem ierarhic în care ești pus să faci ceva anume și trebuie să fii disciplinat. Astfel, am încercat să ignor școala cât mai mult posibil și să urmăresc doar note de trecere. Nici fazele cu pionierii și concurența pentru a fi comandant de grupă, detașament sau unitate nu m-au prins.

A nu se înțelege că ignoram studiul. Visam în timpul orelor la tot felul de alte chestii și eram atras de diverse subiecte care nu se învățau la școală, pe care le studiam acasă, în regim autodidact. Aproape tot ce am învățat după clasa a VI-a am acumulat în afara orelor de curs, exceptând matematica. Asta chiar mă interesa și am avut un profesor bun. Am intrat cu notele 9 la analiză și 10 la algebră la facultate.

Așa se explică de ce mai târziu nu am avut niciodată un job și tot timpul am întreprins ceva pe cont propriu. N-am fost educat suficient.

În ultima etapă din programul Focus, Zen și IQ++10 explic de ce școala gratuită de stat este în același timp un avantaj și un dezavantaj. Este un avantaj că nu trăiești în beznă și afli amănunte despre cum funcționează lumea (matematică, fizică, chimie, biologie, etc.), dar în același timp ești educat să fii o rotiță într-un angrenaj complex11, fapt ce duce la o viață intrinsec nesatisfăcătoare. În program am venit cu idei despre cum te poți reprograma, în cazul în care ai fost un elev disciplinat și domesticit de sistemul școlar de stat.

Referințe

  1. Act for settling of schools — Parliament of Scotland, 9 October 1696 | „that there be a school settled and established, and a schoolmaster appointed, in every parish not already provided, by advice of the heritors and minister of the parish" | The Records of the Parliaments of Scotland to 1707, K.M. Brown et al. eds (St Andrews, 2007-2025), 1696/9/144 | https://www.rps.ac.uk/trans/1696/9/144 ↩︎

  2. Daniel Lindmark (2022) — The church examination registers and the development of literacy in early modern Sweden | în „Seelenbeschreibungen", De Gruyter, pp. 217-232. DOI 10.1515/9783110772395-008 | „Masters of households were made responsible for the teaching of the members of their respective household, servants included." | https://library.oapen.org/rest/bitstreams/0ee64d8e-a8b3-42ad-9b74-232803756256/retrieve ↩︎

  3. Friedrich II — Königlich Preußisches General-Land-Schul-Reglement, 12 august 1763 | German History in Documents and Images | https://germanhistorydocs.org/en/the-holy-roman-empire-1648-1815/friedrich-der-grosse-koeniglich-preussisches-general-land-schul-reglement-1763 ↩︎

  4. Encyclopaedia Britannica, ediția a 11-a (1911), vol. 8, „Germany — Education" | „In practice, the abolition of school fees did not become general until 1888." | https://en.wikisource.org/wiki/Page:EB1911_-_Volume_08.djvu/992 ↩︎

  5. James Van Horn Melton — Absolutism and the Eighteenth-Century Origins of Compulsory Schooling in Prussia and Austria | Cambridge University Press, 1988 | https://archive.org/details/absolutismeighte0000melt ↩︎

  6. E. P. Thompson (1967) — Time, Work-Discipline, and Industrial Capitalism | Past & Present 38(1):56-97 | trecerea de la munca orientată după sarcină, în ritmul naturii, la munca sincronizată după ceas, impusă prin practicile de lucru, predică și îngrădirea timpului liber | https://academic.oup.com/past/article-abstract/38/1/56/1454624 ↩︎

  7. An Act to regulate the Labour of Children and young Persons in the Mills and Factories of the United Kingdom, 29 august 1833 (Factories Act 1833), secțiunile 20-21 | https://www.education-uk.org/documents/acts/1833-factories-act.html ↩︎

  8. Horace Mann — Annual Reports of the Secretary of the Board of Education of Massachusetts for the Years 1839-1844 | Lee and Shepard | conține Seventh Annual Report, despre turul școlilor prusace din 1843 | https://archive.org/details/annualreportsse00manngoog ↩︎

  9. An Act Concerning the Attendance of Children at School — Massachusetts, 1852 | prima lege de școlarizare obligatorie din Statele Unite | https://www.encyclopedia.com/social-sciences/applied-and-social-sciences-magazines/act-concerning-attendance-children-school ↩︎

  10. Focus, Zen și IQ++ | https://focalizare.eu/ ↩︎

  11. Ivan Illich, Etienne Verne — Imprisoned in the Global Classroom | Writers and Readers Publishing Cooperative, 1976 ↩︎

Distribuie articolul:

Despre autor

Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul programului Focus, Zen și IQ++

Articole Asemănătoare